Articol realizat de: Șerbănescu Monica, Nițescu Maria, Radu Ioana, Iacob Elisabetta, Mironescu
Diana, Gheorghe Daniela
Bordul științific editorial:
Conf. Univ. Dr. Elena Otilia Vladislav
Lector Univ. Asociat Dr. Gabriela Marc
Asist. Univ. Asociat Dr. Corina Paica-Stoian
Factorii care influențează comportamentul de alăptare
Alăptarea nu este un comportament izolat, ci rezultatul unei rețele de influențe externe și
interne. Printre cei mai importanți factori se numără cunoașterea și atitudinile mamei, sprijinul
social și emoțional, influența sistemului medical, normele sociale și culturale, dar și accesul la
informații și tehnologii moderne.
Nivelul de informare, educația medicală primită înainte și după naștere, precum și
propriile credințe despre alăptare influențează în mod direct inițierea și menținerea acestui
comportament. Femeile care beneficiază de sprijin emoțional din partea partenerului, familiei sau
comunității au o probabilitate mai mare de a alăpta pe termen lung. Lipsa acestui sprijin poate
duce la abandonarea precoce a alăptării. Consilierea de calitate în perioada pre- și postnatală,
existența consultantului în lactație, precum și atitudinea deschisă a cadrelor medicale pot încuraja
mamele în procesul de alăptare.
Platformele online, blogurile de parenting și rețelele sociale devin tot mai frecvent surse
de informație, dar și de sprijin emoțional pentru mame. Acest factor modern, reprezintă un
element-cheie în transformarea practicilor de alăptare (Sundqvist & Elander, 2016).
Rețelele sociale ca spațiu de sprijin și învățare
În era digitală, modul în care femeile accesează și procesează informațiile legate de
sarcină, naștere și îngrijirea nou-născutului s-a schimbat semnificativ. Tehnologiile moderne, în
special internetul și rețelele sociale, au devenit surse esențiale de cunoștințe, dar și spații de
interacțiune și sprijin pentru mamele aflate în perioada de alăptare.
Numeroase cercetări evidențiază faptul că femeile folosesc internetul ca sursă de
informare privind alăptarea încă din perioada sarcinii. Conținuturile cele mai căutate includ
tehnici corecte de alăptare, soluții pentru probleme frecvente (lipsa laptelui, refuzul sânului),
durata recomandată a alăptării și experiențele ale altor mame (Sundqvist & Elander, 2016;
Tomori et al., 2018).
În grupurile tematice dedicate alăptării, mamele pot împărtăși experiențe personale,
inclusiv dificultăți sau reușite, pot primi feedback și încurajări de la alte mame sau de la
consultanți în lactație, pot găsi răspunsuri rapide și personalizate la întrebări specifice și pot simți
un sentiment de apartenență și solidaritate cu alte femei aflate în situații similare (Tomori et al.,
2018). Aceste grupuri funcționează nu doar ca surse de informație, ci și ca forme de sprijin social
virtual, aspect fundamental pentru menținerea alăptării în perioadele dificile.
O altă formă de tehnologie modernă relevantă este reprezentată de aplicațiile mobile
pentru monitorizarea alăptării, care oferă funcții precum cronometrarea duratei de supt, evidența
sânului folosit, notificări pentru următoarea sesiune și jurnale ale progresului bebelușului. Deși
aceste aplicații nu oferă sprijin emoțional, ele pot contribui la organizarea mai eficientă a
procesului de alăptare și la reducerea stresului prin oferirea unui sentiment de control.
Riscuri și limite ale accesului digital
În ciuda avantajelor evidente ale mediului online precum ar fi acces rapid la informație,
sentiment de apartenență la o comunitate, sprijin emoțional informal, spațiul virtual poate deveni
o sursă de presiune psihologică. Este esențial ca mamele să fie ghidate în direcția unei utilizări
conștiente și critice a acestor surse, prin dezvoltarea de programe de educație digitală parentală și
prin implicarea activă a specialiștilor (psihologi, consultanți în lactație) în grupurile de suport
online.
Concluzii
Așadar, accesul la tehnologia modernă și la rețelele sociale a remodelat profund
experiența maternității și în special procesul de alăptare. Dacă în trecut sprijinul era oferit
aproape exclusiv de familie și cadre medicale, în prezent, grupurile online funcționează ca
veritabile comunități de practică ce oferă sprijin informațional și emoțional. Totuși, acest tip de
sprijin trebuie analizat critic, având în vedere posibilele efecte adverse asupra deciziilor privind
sănătatea mamei și copilului (Tomori et al., 2018).